Cu si despre educatie

Desi multe personalitati sau filosofi blameaza educatia ca pe lucrul care te lipseste cel mai mult de libertate sau ca pe un proces prin care “o grămadă de prejudecăţi îţi sunt vârâte pe gât” (M. Fischer) pentru mine este o trasatura pe care o apreciez la cei din jurul meu, o trasatura care din pacate in ultima vreme a cam inceput sa dispara.
Si aici trebuie sa ma explic. Cand spun educatie nu ma refer la cunostintele redate prin interpretarea mai mult sau mai putin subiectiva a profesorilor mai pregatiti sau nu, nu ma refer la manualele scolare ci ma refer la prea uzitatii “cei sapte ani de-acasa”.
Da, sunt de acord ca pe parcursul educarii noastre primim si multe informatii-prejudecati care ne limiteaza viitorul si dezvoltarea, insa lasati omul matur si “bine crescut” sa ia decizia ce este prejudecata si ce nu. Numai o minte indeajuns de coapta poate fi lasata neghidata spre a-si alege calea. Asa cum ajuti copilul sa faca primii pasi astfel incat sa nu se loveasca asa trebuie ajutat sa inteleaga ca nu traieste de unul singur, ci intr-o societate.
De fapt, educatia asta inseamna, invatarea socializarii si a cutumelor morale, modul in care sa te faci placut celor din jur, modul in care relationezi.
Oricat ne place sa afirmam si sa imbratisam termeni precum “individualism”, “libertate”, “liber-arbitru” trebuie sa ne dam seama ca in cazul unui copil caruia nu i s-a format eul e mai greu sa discutam sau sa ii atribuim acesti termeni.
Sau hai sa o luam altfel: ce intelege din aceste concepte un om bine crescut, cu ceva scoala si ce intelege un hot de buzunare? De fapt aceasta este problema. Necunoscand cutumele morale ale societatii in care traiesti poti “imbratisa” niste “cariere” antisociale de o mare frumusete…
Daca ar fi sa credem in teoriile marilor filosofi si sa imbratisam conceptul de tabula rasa, ar insemna deasemenea ca trebuie sa credem in dobandirea cunostintelor, in necesitatea imprimarii lor de catre societate.
Suntem o tara ocupata din ce in ce mai mult de pitipoance, de oameni fara valoare, de absolventi de facultate care nu sunt in stare sa puna o cratima acolo unde trebuie, o tara de tabloide si scandal, o tara unde cele mai cerute emisiuni sunt cele in care sotii se paruie intre ei si fiicele se prostitueaza.
Intotdeauna m-am intrebat daca acele fete care apar la tv mai mult sau mai putin…imbracate nu au parinti, daca acele femei care se balacaresc- chipurile- cu sotii lor nu au vecini sau cunostinte care sa le recunoasca. Am ramas surprinsa sa aflu ca fetele au parinti care sunt mandri cand odrasla le mai apare printr-un scandal…
De la tampeniile televizate pana la lucrurile marunte de care te lovesti zi de zi dai de un singur numitor comun: educatia.
Pe copiii cu o educatie precara deveniti adulti ii poti recunoaste imediat: pe cei “cocolositi” ii recunosti in persoanele care ajung la treizeci- patruzeci de ani si care depind inca de serviciile parintilor, pe cei “imbuibati”care n-au fost invatati altruisti in adultii care au impresia ca totul li se cuvine si ca toata lumea trebuie sa stea la picioarele lor fara ca ei sa faca cel mai mic efort, copiii crescuti fara a li se acorda educatia limbajului ii gasesti in adultii de care te lovesti la tot pasul, care n-au invatat cuvinte precum “te rog” sau “multumesc” in schimb abunda in apelative regionale si cuvinte injurioase la adresa tuturor.
Nu, nu sunt vreo pudica, care se oripileaza la auzul unor vorbe, insa stiu sa multumesc atunci cand cineva imi acorda ajutor si stiu sa folosesc atat termeni “colorati” cand e cazul dar si termeni civilizati.
La urma urmei formarea caracterului fiecaruia dintre noi are loc in copilarie. Acolo este baza. Mentalul unui copil este ca o bucata de plastilina pe care-l poti modela astfel incat sa devina un adult responsabil si cu coloana vertebrala sau il poti dezvolta intr-un adult plin de handicapuri.
Invatati-va copiii sa aibe limita, invatati-i sa fie altruisti, sa-si iubeasca semenii si sa se descurce singuri. Invatati-i ca o vorba frumoasa aduce armonie, ca respectul pentru cei din jur este important, invatati-i toate acestea pentru ca numai pe voi va au iar ca adulti…ne avem unii pe altii.